Provocările industriei mobilei, din perspectiva resurselor umane, și gestionarea acestora prin structuri de tip cluster

Pe fondul unor discuții inițiate în contextul participării la Târgul expoDESIGNwood, s-a dezvoltat colaborarea dintre Cluster Mobilier Transilvan și Facultatea de Ingineria Lemnului din Brașov. Parteneriatul este unul mai amplu și își propune să răspundă la o serie de provocări pe care companiile din domeniul mobilei le întâmpină în activitatea economică, pe de o parte, iar facultatea se confruntă cu acestea în actul educațional și în activitățile de cercetare, pe de altă parte.

Sunt tot mai multe vocile care atenționează că frânarea dezvoltării unor sectoare economice, printre care și cel al industriei mobilei, riscă să devină o realitate, având drept cauză principală lipsa resursei umane calificate, iar în unele locuri ale țării chiar lipsa disponibilității resursei umane în ansamblu, indiferent de nivelul calificării. Conștientizarea acestor probleme este un pas necesar și important, dar o atitudine activă în scopul rezolvării unor astfel de probleme devine imperativă pentru toți actorii implicați și direct afectați.

Abordând subiectul calificării inginerilor din industrie, apare constant cerința corelării cererii cu oferta, dar de o manieră adecvată vremurilor pe care le trăim. Astfel, adaptarea ofertei educaționale la nevoile economice trebuie să treacă de la faza dezideratului la cea a acțiunilor concrete. Pentru ca acestea să se transforme în acțiuni coerente și continue, eforturilor de până acum ale facultății li s-au alăturat și cele ale Cluster Mobilier Transilvan și membrilor structurii.

În startul colaborării au fost abordate atât probleme imediate, respectiv necesitatea specializării angajaților firmelor în unele dintre domeniile cerute în piață (exemplul imediat a fost cel al specializării operatorilor pe centrele cu comandă numerică), cât și nevoia creșterii atractivității studiilor oferite de facultate, în rândul tinerilor liceeni, pentru a crește baza de selecție a viitorilor studenți (exemplul este cel al unor acțiuni comune, desfășurate de facultate și companii, în scopul promovării specializărilor disponibile). Ulterior, în sprijinul motivării și conștientizării studenților, cu privire la numeroasele oportunități avute după absolvire, s-a propus un program de practică prelungit și care să includă angajarea unor studenți pe perioada de vară. Și, cu gândul la viitorul industriei, facultatea a propus un nou program de studii, cu predare în limba engleză, denumit „Wood Products Design and Engineering”, iar clusterul se numără printre partenerii care au susținut autorizarea ARACIS, fiind conștient de necesitatea acestui program.

De ce un cluster poate să răspundă mai bine acestor provocări?
Organizat pe cei trei piloni (economic, al cercetării-dezvoltării-inovării, precum și cel instituțional), clusterul și-a dezvoltat o structură administrativă proprie, disponibilă și atentă la cele mai frecvente probleme existente în industrie. Iar pentru prioritizare există o strategie agreată în implementare și cel mai important este faptul că structura dispune de resurse special destinate contracarării unor probleme identificate. Existând astfel cadrul, rămâne ca implicarea partenerilor direct interesați să conducă la o gestionare adecvată a provocărilor, mizând pe faptul că deschiderea și colaborarea sunt echivalente atât în prezent, cât și în viitor cu dezvoltarea.