Clusterele Clujului: “Ne urcăm în avionul spre Bruxelles cu un guvern, ne trezim acasă cu altul”

Companiile locale vor avea interzis la mai multe programe cu finanțare europeană dacă guvernul nu va avea reprezentanți competenți în relația cu Bruxelles-ul, avertizează clusterele din regiunea Clujului.

“Noi venim acum cu o listă de propuneri care să se transforme în politici publice în domeniile internaționalizării afacerilor, digitalizării și achizițiilor publice, dar ne trezim că numărul parlamentarilor pe care îi invităm la acțiunile noastre este aproape egal cu zero.

Acum entitatea cu care trebuia să discutăm despre digitalizare, Ministerul Comunicațiilor, nici nu mai există de sine stătător, s-a contopit cu transporturile și cu infrastructura. Colegii de la Digi Connect, de la Comisia Europeană, nu mai au feedback de doi ani de la reprezentanții guvernului din România. Dacă nu vom avea acești reprezentanți, nu vom avea acces la multe dintre programele derulate de CE.

De multe ori ne urcăm pe avion spre Bruxelles, iar când aterizăm înapoi la Cluj nu mai știm dacă reprezentații autorității naționale cu care am discutat inițial sunt pe aceeași funcție. Degeaba facem noi proiecte cu anumiți funcționari publici dacă factorul decident este tot cel politic. Nu ar trebui să existe persoane care se schimbă odată cu guvernul”, susține Bianca Muntean, director executiv al Transilvania IT Cluster.

Asocierea clujeană derulează un proiect de creare a unui centru de inovare digitală pentru Transilvania. “Nu mai vrem să avem reproșuri de genul de ce tot dați vina pe nivelul național, de aceea am pornit acțiuni concertate pentru toată țara în proiectul digitalizării, cu colegi din Piatra Neamț, Brașov, Timișoara. Deci propunerile vor veni de jos în sus. Statul ar trebui să vină, la rândul său, cu facilități pentru companiile care se digitalizează, cum ar fi scutirile de impozite”, spune managerul TCIC.

“Clusterul nostru a pornit un proiect de deschidere de birouri internaționale care să reprezinte companiile din regiune. Primele propuneri sunt pentru China sau Malaezia în Asia, Africa de Sud sau Maroc în Africa, Statele Unite ale Americii.

Un asemenea birou – care va reprezenta cel puțin 10 companii locale – ar avea nevoie de un buget de 1 milion de euro pentru trei ani, iar dacă nu va avea rezultate concrete în decurs de un an se va închide.

Statul român ar trebui să le finanțeze cu 50-70% în decurs de 3-5 ani, așa cum se întâmplă în alte țări, restul fiind finanțat de companiile din cluster, iar după această perioadă costurile să fie suportate din bani privați”, anunță Ciprian Morcan, directorul Clusterului Mobilier Transilvan (CMT).

“Direcția pe care mergem noi este cea a schimbare a sistemului de achiziții publice, de pe criteriul predominant al celui mai mic preț pe cumpărarea de către școli, universități, spitale, unități militare de produse certificate de origine controlată și bio. Așa se va crea și un cadru propice pentru inițierea de către tineri a unor afaceri în mediul rural cu acest tip de produse.

Nu în ultimul rând, vrem să educăm tinerii să știe deosebirea între un produs incert și unul de calitate, pentru ca atunci când merg cu părinții la cumpărături să știe să îi tragă de mânecă pe aceștia, deoarece cunosc foarte bine să interpreteze o astfel de etichetă”, relatează Mugurel Jitea, expert politici publice în Agro Transilvania Cluster (ATC).

Cele trei asocieri clujene au demarat împreună proiectul România Inteligentă, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă al Uniunii Europene.

Articol preluat de pe zcj.ro

autor: Călin Poenaru